Următorul capitol din povestea Turei
Și cum poți TU ajuta?
Salut,
Newsletter-ul de azi poate face diferența în viața Turei de duminică. Îl citești fie pentru că ai fost ori ți-ai rezervat un loc la o Tură sau într-o zi ai decis să urmărești povestea. Eu sunt Endi Ungureanu, inițiatorul Turei și azi îți voi povesti cât de scurt pot următoarele:
1. Ce e, cum și de ce a apărut Tura;
2. Unde suntem azi;
3. Cum am ajuns aici?
4. Încotro ne îndreptăm
5. Cum poți ajuta TU toată povestea asta?
Sunt șanse ca la final să îți dai seama că de data asta, tu, punctual, nu poți ajuta TURA. Dar o mână dintre voi pot face diferența. Pentru a ne da seama dacă se aplică, te rog un singur lucru: citește până la final.
Oricum ar fi, promit că măcar îți vor fi mai clare planurile pentru 2026 și apoi.
Atât. Îți foarte, foarte mulțumesc!
Ce e, cum și de ce a apărut TURA?
Tura e acel safe space de care aveam atât de disperată nevoie. E acea gură de aer proaspăt, măcar o dată pe săptămână, de la prea mult online. E o Tură în parc. Mers, nu alergat. Departe de ecrane, aproape de oameni. Nu vinzi, nu ți se vinde. Vii fără așteptări. Fără agende.
A apărut dintr-o nevoie personală. Eu dădeam Ture de Herăstrău și înainte, însă nu mă sincronizam întotdeauna cu prietenii. Și când mergeam singur, de multe ori îmi lipsea motivația. Aveam să descopăr că nu eram singurul.
La nivel global, petrecem zilnic aproape 7 ore în fața unui ecran. Peste 40% din timpul în care nu dormim. Gen Z (născuți după ‘96) petrec chiar 9 ore de screen time pe zi.
Și, din păcate, toate datele arată că în următorii ani va fi mai rău înainte să fie mai bine. În special acum, când abia facem cunoștință cu AI-ul.
Avem nevoie să (re)devenim mai conectați. Să ne simțim ascultați. Să simțim că e cineva acolo pentru noi și nu suntem doar statistici.
Unde suntem azi?
Uitându-mă la voi, la toți oamenii care ați venit deja la una sau mai multe Ture, simt că suntem pe drumul potrivit. Faptul că atât de mulți ați revenit e un feedback care îmi confirmă că nu e ceva tranzitoriu, ci punem cărămidă cu cărămidă la o fundație pe termen lung.
Suntem 1000 cei care am fost la cel puțin o Tură. Ce înseamnă 1000 oameni de fapt?
Majoritatea satelor românești au între 500 și 1.500 de locuitori. Tura de duminică poate fi considerată un sat mijlociu.
Într-o clasă de liceu sunt în medie 25 oameni. Într-o generație cam 10 clase. Tura de duminică ar umple un liceu întreg. Toți elevii de la clasa a IX-a la a XII-a.
Am ajuns aici în mai puțin de un an. Până în martie era doar Tura din Herăstrău. Dar visam că Tura va fi în mai multe orașe. Scriam așa:
Ideal ar fi să fie (măcar) câte o tură de duminică și în Herăstrău, și în IOR, și în Cișmigiu, și în Slatina, și în Brașov, Sibiu, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași sau chiar în orașe mai mici.
Din cele de mai sus Tura încă n-a ajuns în Sibiu și Cișmigiu. Dar a ajuns în celelalte. Plus în Satu Mare, Baia Mare, Ploiești, Brăila, Târgoviște, Tineretului sau Lacul Morii.
Mai scriam că sper că într-o zi vom face și drumeții împreună. Vom organiza brunch-uri sau evenimente. Vom vizita sate, orașe, țări. Vom merge la mare sau la munte. Împreună!
Am făcut drumeții pe Via Transilvanica și la Cascada Urlătoarea. Am ieșit cu caiacele și SUP-urile pe lac. Am vizitat laboratorul de pâine Pain Plaisir și berăria artizanală Anagram. Am fost împreună la degustare de cafea la Communities și la mici la Obor.
Am organizat Ture împreună cu How to Web, I Love Failure, cu studenții de la FABIZ-ASE și cu comunitatea MUV. Am făcut picnic pe ponton. Și abia am început.
Cum am ajuns aici?
Poate părea ușor și organic ce s-a întâmplat cu Tura. Însă a fost greu și s-a muncit mult pentru a ajunge aici. Și de abia acum începe cu adevărat călătoria.
Fiecare discuție cu un om la o Tură sau la un eveniment vorbind despre Tură. Fiecare nume ținut minte. Fiecare postare, comentariu sau mesaj. Fiecare termos de cafea și fiecare sticker dat din om în om. Fiecare alarmă care a sunat duminică dimineață și nu a fost oprită.
Tot efortul ăsta dublat și triplat în fiecare zi de unul din oamenii care și-au asumat rolul de gazdă. Și de voi, cei care ați dat un like, un share, ați postat sau ați povestit cu cineva despre Tură.
Toate astea și celelalte care nu se văd ne-au adus aici. Dar de departe ingredientul secret a fost nevoia noastră de a ieși din ecrane și de a petrece mai mult timp printre oameni.
În primele 4 luni nu am avut pagini de social media. Azi suntem 1500 pe Linkedin, 1000 pe Instagram, 750 pe Facebook. Și realitatea care contează cu adevărat: peste 1000 oameni care am fost deja la o Tură.
Am ajuns aici împreună și pentru asta vă mulțumesc din suflet. Sunt tare încrezător că suntem pe drumul corect.
Încotro ne îndreptăm?
În ultimul an am demonstrat că e ceva aici. Om cu om și pas cu pas am început să punem cărămizile unui safe space, al nostru, al tuturor.
Nicio inițiativă nu poate evolua altfel decât fiind sustenabilă. Nu poate nici măcar supraviețui. Asta e una din legile nescrise. Pentru ca Tura de duminică să devină sustenabilă are nevoie de o echipă stabilă, pe termen mediu și lung.
Voluntariatul e una din minunile lumii. Dar oamenii nu pot voluntaria la nesfârșit. Pentru fiecare dintre noi se termină benzina. Apar provocări. Sau oportunități. Pe scurt, intervine viața.
Cred cu tărie că dacă am reușit să ajungem aici în mai puțin de un an de zile, fără o structură juridică, fără buget și doar cu voluntari, în următorul an putem să consolidăm și mai mult infrastructura asta.
Tura devine oficial o inițiativă de antreprenoriat social. În primul rând un ONG pentru misiunea comunitară și un SRL pentru sustenabilitatea pe termen lung.
Modelul hibrid ne permite să primim redirecționări și sponsorizări deductibile fiscal și în același timp să dezvoltăm servicii pentru companii.
O structură juridică presupune predictiblitate. Începe cu nevoia de contabil și avocat. Și continuă cu o echipă dedicată. Un om care se ocupă de operațiuni zilnice. Altul care respiră granturi. Un om care gestionează comunicarea și interacțiunea în social media. Designer. Foto-video. Și omul care trece dincolo de ce se întâmplă azi și își imaginează viitorul.
Toate rolurile astea plus multe altele au fost și sunt zi de zi în ‘fișa mea a postului’. De acum e nevoie ca ele să fie ocupate de alți oameni. Și discuțiile, datul de gard și soluțiile să nu se mai întâmple doar în capul unui singur om. Ci la o masă în jurul căreia se adună oameni cheie.
Oricât de optimist aș fi eu, următorii 10 ani din viața mea sunt ultimii cei mai buni. Dpdv sănătate, energie, inițiativă, implicare, drive, focus. Lista e lungă. Nu înseamnă că se termină viața. Sau de la 100% ajunge la 10%. Dar majoritatea încep să scadă.
Decizia a venit natural: în următorii 10 ani mă voi implica cu totul în ceva în care cred, îmi face plăcere și îmi dă sens. Sunt recunoscător că am găsit în Tură acel ceva.
Știu ce avem de făcut în continuare. Știu o grămadă de oameni cu care aș vrea să lucrez pe termen lung. Dincolo că fiecare din ei e profesionist pe propria bucățică, e și foarte pasionat/ă de oameni și de comunități și îi și place la Tură.
Suntem pregătiți pentru parteneri care gândesc la fel de pe termen lung ca noi. Companii care văd în Tură o investiție în well-being-ul comunității la nivel național, dincolo de o cauză de CSR de bifat.
Așa cum eu pariez pe Tura de duminică, am nevoie ca voi să pariați pe mine. Împreună vom scrie următoarele capitole din poveste.
Cum poți ajuta Tura de duminică să scrie următorul capitol?
Am primit des întrebări despre planurile de a monetiza Tura. Mi se pare un cuvânt greșit. E ca și cum după ce faci un copil ești întrebat de ROI.
Mai degrabă focusul e pe cuvântul sustenabilitate. Și explorând diferite unghiuri din care Tura devine sustenabilă, am fost întrebat câte leaduri am. N-am leaduri. Dar adevărul e că am cunoscut deja o grămadă de oameni la Tură. Care au venit și mai ales au revenit pentru că au simțit că e ceva valoros aici. Și sunt sigur că, așa cum spune și Tura, mesajul meu va ajunge la oamenii potriviți.
Companiile plătitoare de impozit pe profit pot direcționa până la 20% din impozitul datorat statului pe anul 2025 către un ONG (au rămas mai puțin de 3 săptămâni).
E vorba de bani care oricum nu rămân în contul firmei. Fie merg la stat, fie pot fi redirecționați. Statul nu depinde de acești bani. Altfel nu ar mai fi existat posibilitatea ca ei să fie redirecționați.
Pentru companie costă 0. Pentru o inițiativă de antreprenoriat social, așa cum e Tura de duminică, poate face diferența. Cu suport financiar putem avea echipă dedicată pentru operațiuni, granturi, comunicare, infrastructura care face diferența dintre un hobby și o inițiativă solidă și sustenabilă.
Tot procesul durează maxim 5 minute. E nevoie doar să completați un contract de sponsorizare și apoi să virați suma dorită în contul ONG-ului până pe 31 decembrie.
Cum poți contribui TU acum pentru a susține TURA?
Deții (sau iei decizii într-o) o companie plătitoare de impozit pe profit?
Lucrezi într-o companie plătitoare de impozit pe profit?
Cunoști pe cineva într-o astfel de companie?
Dă-mi reply la acest mail sau scrie-mi direct pe Whatsapp: +40746539413.
Dacă ai fost măcar la o Tură până acum, sau urmărești călătoria în online, sigur ți-ai dat seama deja dacă rezonezi sau nu cu povestea noastră.
P.S. Dacă compania ta vrea să se implice mai mult decât redirecționarea, avem și pachete de parteneriat. Scrie-mi pentru detalii.
Apropo, dacă încă nu redirecționați acel impozit dar nici nu vreți să o faceți către Tura de duminică, e ok. Sunt atât de multe opțiuni: organizații care ajută copii, vârstnici, animale, spitale, etc. Doar alegeți o inițiativă în care voi credeți.
În prima parte a anului 2026 va fi posibilă și susținerea la nivel individual. Însă până la 31 decembrie focusul e pe redirecționarea sau sponsorizarea de către companii.
Mulțumesc mult că ai ajuns până aici!
Ah, era să uit. Duminică, 14 decembrie, aniversăm 1 an de la prima Tură de duminică. În București vom avea o singură Tură, în Herăstrău, unde probabil vom fi peste 100. Detalii și-ți poți rezerva loc aici. Iar aici găsești toate celelalte Ture din toată țara.
Cum ar zice Tura de duminică: keep walking, the right people will find you!



